Silent Tears - Capitolul 3

Capitolul 3

Coboram scarile uitandu-ma la picioarele mele. Capul imi parea ca e mai mare si mai greu si umerii imi erau drepti. Ochii mei licărira spre Edward, care era in picioare la capatul scării, fata lui nu schita nimic. El doar se uită lung la fata mea, concentrandu-se pe ceva. M-a simteam ca sic and m-as holba la o statuie. O statuie frumoasă, perfectă. Când am ajuns la capătul scării, Edward imi oferi bratul lui. Da sigur! Ca si cand as avea nevoie de braţul lui. L-am ignorat şi am început să mearg. Un pic prea repede.
Am putut auzi paşii lui în spatele meu. Am început să merg mai repede, am fost aproape de a alerga Opreşte-te! Mi-am spus. Nu am făcut nimic rău. Este vina lui. Am încetinit şi a început să meargă din nou întâmplător, am fost aproape la usa, cînd, deodată, doua mâini reci mi-au apucat încheietura. Respiratia mi se inteti si inima incepu sa imi bata repede.
- Unde te duci? Spuse Edward cu o voce melodioasa. Am jurat, eram pe cale sa lesin. Nu am răspuns, asa ca Edward a început să vorbească din nou.
- Sala de bal este pe aici, a spus el. M-am simţit prost, desigur ca aveau o sala de ball. Edward imi elibera incheietura.
M-am întors încet să ma confront cu el. Era în picioare chiar în faţa mea. Părea supărat din nou. Ochii verzi ii erau mici si buzele erau strans tuguiate intr-o linie. Sa uitat la mine o mai mult timp şi apoi a început să meargă în partea opusă. L-am urmat în linişte. Când am ajuns în cameră, am văzut ca Elizabeth şi Anthony au fost deja acolo, verificand totul. Când Elizabeth ma vazu, si veni repede spre mine.
- Arati minunat draga. Acum, trebuie să stai lângă uşă cu Edward şi sa urati bun venit oaspeţilor noştri Ai înţeles? Ma intreba ea cu voce moale. Am dat din cap.
- Edward! strigă ea. Într-o clipă, el a fost în picioare în faţa noastră.
- Stai cu Bella langa usa, l-a instruit ea. Edward clătină din cap şi se aseza lângă mine. M-am uitat cat de urata arat pe lângă el.
L-am urmărit îndeaproape cum priveste spre usa. Ochii verzi ii erau usor cazuti, aratandu-l obosit. Am avut un îndemn brusc sa imi trec degetele prin parul lui frumos, dar, nu am facut nimic, cu excepţia sa il
blestem în capul meu. Oaspeţii au început să sosească, astfel, mi-am rearanjat expresia furioasa şi am plantat un zambet fals pe fata. Am salutat pe oricine trecea de mine cu un zâmbet. Cei mai multi oameni mi-au admirat rochia si m-au felicitat. Când m-am uitat la dreapta, am vazut-o pe Marie stand in picioare langa usa impreuna cu părinţii ei.
- Marie! Am exclamat cu un zambet. Ea zambi la randul ei. Ochii ii erau spumosi.
- Bella! a spus ea, dar, înainte de a putea sa ma imbratiseze, alţi oaspeţi au început să sosească.
- Ne întâlnim la masa de cină într-o oră, am şoptit. Ea clătină din cap şi a început să meargă în spatele părinţilor ei.
Am oftat, Marie a fost singura mea prietena si locuia la 20 de mile distanţă de noua mea casa. Nu aş putea să vorbesc cu ea la fel de des ca inainte. In timp ce ma gandeam, o fata frumoasa blondă a apărut la uşă. Avea părul lung blond, care ajungea pana la mijoc si ii scotea in evidenta ochii albaştri. Ea purta o rochie foarte scurta; ma facut sa ma simt jenant doar daca ma uitam la ea. Rochiia ii acoperea pieptul prea putin si o facea sa arate perfect. Zambi la Edward.
- Edward! spuse ea ca un copil mic. În mod neaşteptat, Edward a ras frumos.
- Coral! O lua in brate si o imbratisa apetisant. Era evident pentru mine ca o placea.
- Arati uimitor ca întotdeauna, a spus Edward la ea, zîmbind. Coral zîmbi ceva mai mult.
- Nu arati rau ca mire, a spus ea şi apoi îl sărută pe obraz. Am privit în neştire la pata de ruj pe obrazul lui Edward. Dintr-o data, Edward s-a uitat la mine. Ochii lui s-au schimbat din fericire in mânie.
- Coral, ea e sotia mea Bella, a spus el pe ascuns. Tonul i s-a schimbat complet. Coral se uita la mine, ochii ei albastrii si stralucitori ma analizara din cap pana-n picioare. M-am simţit atât de urâtă pe lângă ea.
- Mă bucur să te cunosc, a spus ea, pur şi simplu.
Ea ma lua de mana si scutură cu un zâmbet mare. Am dat din cap. Am putut vedea ca Edward se uită la ea cu un joc de zambete pe buze. Mi-am licarit ochii spre ea, care încă zîmbea la mine într-un mod frumos, dar, nu prea imi placea de ea. Arăta ca o persoană bună, dar, fata ei ma facea sa vreau s ao pognesc. Ochii ei albaştrii aveau o altfel de culoare, albastru intens, simteam ca m-as putea ineca in ei. Imediat mi-am revenit şi mi-am indepartat ochii de la ea.
- Ei bine, ne vom vedea mai tarziu, l-am auzit pe Edward spunand.
- Desigur! Isi lua picioarele lungi din fata noastra si pleca in spate. Am urat-o din primul moment in care am vazut-o, dar parea ca Edward o place mult. Chiar foarte mult…
Am întâmpinat mai multe personae, dar ochii mei licareau numai la Edward. El avea d eobicei o expresie grijulie, dar, uneori, isi schimba privirea cu una dura, ca sic and ar fi fost ucis pe interior. Mama a apărut în faţa mea.
- Bella! a ţipat şim- a tras într-o îmbrăţişare. Am impins-o neîndemânatic înapoi.
- Eşti frumoasă! Buna, Edward! a spus ea zâmbind. El ii zâmbi înapoi.
- Bună ziua doamna Swan. Îmi pare bine să va văd din nou, a spus el. Am vrut ţip chiar acum. Chiar am facut-o. El juca un teatru foarte bun cu alte personae, dar cand era cu mine parca facea parte din alta lume. De ce facea asta? De ce mă ura?
- Si eu ma bucur sa te vad, dar vom vorbi mai tarziu, bine? Ma duc sa vorbesc cu Elisabeth. A spus mama. Ea m-a săruta pe frunte şi se grăbi spre Elizabeth.
Mai multe persoane au intrat pe uşă şi Edward ii saluta. Erau atât de mulţi oameni în cameră, dar, cumva era mult spatiu gol. În cele din urmă, oamenii încetara să mai vină. M-am uitat la Edward, dar el nu era acolo. El era deja în picioare lângă Coral să vorbeasca cu ea. Bine! M-am gândit. Fie aşa. Am parasit locul si am mers inconjurul camerei, cautand-o pe Marie. Am găsit-o la o masă mancand, m-am asezat langa ea.
- Hei! I-am spus.
- Oh, hei, a spus ea la randul ei.
- Eu nu pot sa cred ca esti casatorita!
- Nici eu! am murmurat pe ascuns.
- Cum ti se pare? Ma refer la Edward. Pare asa de bun! Spuse subtiindu-si vocea. Am privit la ea cu indiferenţă.
- Nu-mi place de el, i-am spus. Ea parea in stare de soc.
- De ce nu?
- Pentru că pur şi simplu imi place! Si nici el nu ma place. Este o relaţie reciprocă ura-ura. I-am spus.
- Sunt sigura că nu este adevărat, a spus Marie. Nu a fost o îndoială în ochii ei.
- El ma uraste din momentul in care m-a vazut, nu ma baga in seama si nu a vorbit deloc cu mine, pare suparat tot timpul!. Eu nu ştiu ce am făcut greşit! El chiar ma uraste! I-am spus.
Au fost lacrimi fierbinţi care imi curgeau pe obraji. Le-am sters repede cu palma. Toată lumea il iubea pe Edward. Toata lumea credea ca e politicos si ca se poarta frumos cu mine, dar se inselau. Toată lumea îl iubea. Ştiam că nimeni nu ma va crede daca voi spune. Credeam ca doar Marie ma va crede, insa se pare ca se insela si ea.
-M-am prins, îmi pare rău! Ma imbratisa.
- Niic macar nu stiu de ce ma uraste! ? El-el pare a fi aşa de fericit să vorbeasca cu alte persoane precum Coral, I-am spus.
- Cine e Coral?
Am inceput sa ii povestesc pas cu pas despre ea. Marie il privi dezgustata când auzi acestea.
- Ugh! Asta e oribil! Sotul tau place alta fata!
- Ştiu, am spus mizerabil. Sotul meu placea o altă fată. El, probabil, va avea o aventura cu ea în viitor. Nu imi pasa. Ei bine, poate mă interesa, doar un pic. După toate, dacă el ar avea o aventură, oamenii s-ar gândi probabil la mine ca sic and as fi rea.
- Ştiu doar un lucru bun! Spuse Marie cu un zambet malefic. Trebuie să vorbesti cu alti tipi. Încerca să-l faci gelos! Spuse ea. Am dat din cap.
- Nu cred ca l-ar interesa. El nu ma place. Chiar nu i-ar pasa daca aa vorbi cu alti barbate! I-am spus.
- Incearca doar! Va vedea ca nu iti pasa de el si ca nu ai nevoie de el sa te distrezi! Trebuie sa stie ca te poti simti bine si cu alti barbate in afara de el! a declarat Marie.
- Oricum nu ii va pasa!
- Hai să încercăm doar, bine? întrebă cu o privire de catelus. Te rogggg? întrebă ea din nou. Am oftat şi a încuviinţat.
Acest lucru avea sa fie un dezastru foarte mare. Ei bine, viaţa mea era deja un dezastru asa ca nu va conta chiar atat de mult.