miercuri, 14 iulie 2010
Silent Tears - Capitolul 2
Capitolul 2
În picioare pe platforma se afla barbatul cel mai frumos pe care l-am văzut vreodată în viaţa mea. Avea ochii de culoare verde închis, care erau atintiti asupra mea. Parul lui avea culoarea bronzului. Avea o linie a care ii desavarsea maxilarul si il facea sa arate superb incruntat. Era perfect! Dintr-o data, mi-am dat seama ca aces tom avea sa fie sotul meu. Gândul ma facea sa lesin. Cum pot să mă însor cu acest băiat frumos? De ce nu a putut mama sa aleaga un baiat mai puţin atractiv pentru mine ? Acest om este o specie perfecta de sex masculin. Nu am putut uita la el, ochii lui erau atât de adanci incat ma puteam pierde. Din fericire nu am oprit de mers in timp ce ma gandeam la toate astea. Tata imi dadu drumul la mijloc, am privit în sus pentru a vedea am ajuns deja la platforma. Am mers pana la el cu picioarele tremurande.
Edward nu prea parea sa ma observe. S-a uitat mirat cant mi-a pus pe deget inelul cu diamant. Am ramas cu ochii atintiti in ai lui. El era cu cel putin un cap mai inalt ca mine, cu un corp musculos. Eu nu stiu de ce dar, modul în care el se uita drept înainte ma făcut să cred că este supărat. Picioarele mele tremurau atât de tare, incat a fost o minune ca am putut sta în continuare.
- Are cineva obiecţii faţă de această căsătorie? Intreba preotul.
Cineva va rog, cineva sa spuna da! Va ror cineva sa spuna da! Cineva! Oricine! Toată biserica a fost tăcut. Nu am putut auzi nimic.
- Foarte bine. Edward Anthony Masen o iei de sotie pe Isabella Swan Marie să sa fie impreuna cu tine la bine si la greu?
Dintr-o data, Edward uitat la mine. Ochii lui verzi imi impreastiau suparare, ura. Un fior imi fugi în jos pe coloana vertebrala. Edward se uită la mine pentru un moment.
- Da, o iau!, Edward a spus în mod clar, cu voce tare.
- Isabella Marie Swan il iei Edward Anthony Masen să-ţi fie soţ iubitor?
- D-da… il iau… I-am spus bîlbîindu-ma slab.
- Va declar sot si sotie! Poti saruta mireasa, a spus preotul.
Am inghetat din nou. Ştiam că acest lucru ar fi trebui să se întâmple, dar, am fost atât de ocupata cu toate celelalte probleme si nu m-am gândit la sarut. Edward, în cele din urmă se uită la mine. Amândoi stat acolo cu ochii unul la altul pentru câteva momente. Am vrut să mă omor chiar acum. Am fost sigur că aratam ca o rosie chiar acum. Fa-o odata! Te rog! I-am spus lui Edward în capul meu. Ştiu că mă urăşti, dar, hai sa terminam odata cu asta! Preotul isi drese glasul.
- Va declar sot si sotie. Poti saruta mireasa acum, a spus preotul din nou. Imi simteam transpiratia curgandu-mi pe spate.
Dintr-o data, Edward s-a aplecat şi m-a sărutat pe buze. Sărutul a durat aproximativ o secundă şi apoi gata. Si-a dezlipit repede uzele de ale mele. Mulţimea izbucni în aplauze. Am roşit mai tare.
Dintr-o data, o doamnă ma tras într-o îmbrăţişare mare. Când imi dadu drumul, am observant ca era vopsita cu o culoare de bronz ciudata. Ea ar putea fi doar mama lui Edward.
- Oh, Bella! Sunt atât de fericita! Am am asteptat atat de mult aceasta zi! spuse Doamna Mase. Am zâmbit politicos.
- Şi si arati asa d efrumos, azi, draga mea! a spus ea si m-a tras in alta imbratisare.
- Vă mulţumesc doamna Masen, I-am spus.
- Te rog sa imi spui Elisabeth. A spus ea şi apoi a zâmbit extrem.
- Elizabeth, atunci! I-am spus si am zambit la ea. Dintr-o data am fost trasa într-o alta îmbrăţişare
- Oh, scumpo! Nu pot sa cred ca esti casatorita! Nu mai esti mica mea Bells! Acum, nu mai ai nevoie de mine! mi-a spus mama. Faţa ei era brăzdata de lacrimi.
- Mama, mereu voi avea nevoie de tine! i-am spus, ea a râs printre lacrimi şi mi-a sărutat fruntea. Apoi a început să vorbească cu Elizabeth.
Am văzut un om înalt care mergea spre mine. Avea ochii aceeaşi culoare verde ca Edward. El a pus uşor mâna în jurul meu. Am putut observa de unde avea Edward acei ochi superbi.
- Ah! Fiica mea în lege. Esti la fel de frumoasa ca o floare! spuse Dl Masen.
- Ma bucur să vă cunosc, domnule Masen! I-am spus in timp ce am zambit la el.
- Nu, nu vom avea nici una din asta. Trebuie sa-mi spui Anthony! a spus el şi am zâmbit din nou.
- Am de gând sa il felicit pe băiatul meu Edward! a spus Anthony.
În timp ce mama mea şi mama lui vorbeau in dreptul nostrum, m-am uitat in jurul camerei pentru orice urma de Edward. N-am gasit niciuna. Apoi m-am uitat in jurul camerei pentru tatal meu. L-am gasit stand intr-un scaun. Am făcut drumul spre el, dar, oamenii au tasnit pe mine sa ma felicite şi mi-au blocat drumul. Când am ajuns în cele din urmă la tata, m-am aşezat lângă el.
- Bună ziua! I-am spus.
- Bella! a spus si s-a uitat la mine. De ce nu esti cu sotul tau? Am ridicat din umeri.
- Deja imi e dor de tine! A spus el. Am zâmbit.
- Si mie de tine!
- promite-mi ca ma vei vizita, a spus el. S-a abtinut s anu ii dea lacrimile.
- Promit! I-am spus. Am fost pe cale să-l îmbrăţişez, dar, Elizabeth a venit spre mine
-Vino Bella. Este pentru a vedea noua ta casă şi apoi sa te pregatesti pentru ball, a spus ea m-a luat
de mâna.
Ea m-a condus spre trasura care se afla în faţa bisericii. Am încercat să ma urc, dar, rochia mea a făcut totul imposibil. Dintr-o data, am văzut o mana care fulgera în faţa mea. M-am uitat să văd, Edward era oferindu-mi o mâna de ajutor. Am ezitat la început, dar, apoi mi-am intins si eu mana. El m-a urcat în trăsură şi am pornit.
Am auzit oameni, aplauze după ce am părăsit biserica. Edward nu s-a deranjat să facă orice conversaţie cu mine. Bine! Dacă el nu vrea să vorbească, atunci nu voi vorbi nici eu. Am privit în afara ferestrei şi m-am rugat ca plimbarea sa nu dureze mult. Se pare că rugăciunile mele au fost auzite, caci trasura s-a oprit in fata unui conac imens. Maxilarul meu a căzut: nu mai vazusem niciodata o casa atat de mare ca aceasta. Edward mi-a oferit din nou mâna. Am luat-o şi am mers spre casa.
- Aici locuiesti? L-am întrebat uimita.
- Da, a spus el dezinteresat, omorând orice sansa de a vorbi putin. Fie aşa. Nu vorbi cu mine.
Am intrat în conacul imens. Era de o mie de ori mai mare decat casa mea veche. Avea 12 camere 6 baie 4 livinguri şi 2 bucatarii. Casa mea veche a avut 3 camere, 2 bai, 1 living si o bucatarie. Chiar nu imi placea casa asta! Ma simteam ca sic and as fi o printesa intr-un castel, mai degrabă decât o casă. Dintr-o data, usa s-a deschis, in prag aparand Elisabeth si Anthony.
- Bine ai venit “acasa” Bella! Spuse Elisabeth venind spre mine.
- Acesta este locul unde tu şi Edward ve-ti trai pentru o pereche de ani. După ce Edward implineste 18 ani, ve-ti avea casa voastra. Îmi pare rău că va trebui să imparti o casa cu noi, dar, nu puteţi avea propria casă până când nu sunteţi majori amândoi, a spus Elizabeth.
Am fost bucurosa că nu as fi lasata in aceasta casa cu numai acest Edward. Am fost fericita ca imi voi petrece timp cu Elisabeth.
- E ok. Aştept cu nerăbdare sa petrec timp cu tine, i-am spus, zîmbind.
- Bun. Trebuie sa ne pregatim pentru ball, draga mea! Spuse tragandu-ma de brat. La acest aspect semana prea mult cu mama.
- Haide. Am sa iti arat camera ta. Am mers in sus pe scari până am ajuns la o cameră.
Ea a deschis-o şi am ramas uimita. Această cameră este chiar mai mare decat camera de zi! Acesta a fost pictata cu o culoare moale de aur şi avea două piane de ambele părţi. Era un pat imens, decorat cu petale de trangafiri. Sala de ansamblu a fost decorata cu flori si lumanari. Elizabeth, văzând expresia mea zâmbi.
- Aceasta este camera lui Edward. Ei bine, acum e a ta. Spuse cand puse mana sa deschida dulapul.
- De ce sunt flori? Am intrebat-o în linişte.
- Oh. Flori. Sunt aici pentru a face noaptea mai romantica. Ştii, pentru că vă va fi cu… I-am tăiat-o rapid:
- Am înţeles, am spus repede roşind ca o rosie.
Elizabeth se uită la mine şi zambi. Ea a mers spre mine cu o pungă în mâini şi mi-a atins obrajii. Degetele moi trasasera fardul de obraz nou.
- Nu-ţi fie ruşine draga. Dacă nu doresti sa vorbim despre asta,e in regula, a spus Elizabeth. Am roşit mai tare. Aici este rochia pe care o vei purta la ball, a spus ea şi mi-a întins o pungă.
Am deschis-o şi am găsit o rochie de un albastru inchis. Rochia ajungea la podea era strapless.
- Frumoas-o! a spus Elisabeth cand ma vazu in rochie.
- Nu este prea decoltata? Am întrebat-o.
- Prostii. Fete de vârsta ta poarta rochii ca asta tot timpul, a spus ea ca apoi sa imi aranjeze parul diferit.
Am oftat. Elizabeth a lucrat la fata mea si parul meu, din nou. Am stat acolo şi am imi simteam viata patetica. Am ştiut că cele mai multe căsătorii aranjate au fost de succes, dar, această căsătorie va fi un dezastru. A fost clar pentru mine că Edward ma ura. El arata ca un actor în timp ce eu aratam comuna. El era bogat şi eu saraca, cat de cat. Nu aveam nimic in comun. Credeam ca imi vor da lacrimile, dar nu cazu nici una. Eu si Edward, aveam s ane uram pentru totdeauna.
- Gata, frumoas-o! spuse noua mea soacra. Am deschis ochii şi am văzut-o zîmbind la mine
- Mă duc să ma aranjez si eu! Stai aici voi fi înapoi într-un minut! Imi saruta obrazul, apoi se repezi afară pe uşă.
Nu ma lasa! Am vrut să strig, dar ar fi absolute penibil si fara sens. În schimb am mers spre pianul mare şi m-am asezat pe bancă. M-am simtit ciudat. Nu am cantat niciodată la pian, dar, intotdeauna mi-a placut muzica aceasta. Am rugat-o si eu pe mama sa imi ia unul cand eram mai tanara, dar visurile si dorintele mele nu devin niciodata realitate. Am atins uşor o clapa. Ea a scos un clinchet frumos. Am atins o altă clapa care a făcut un alt sunet. In curand am inceput sa ating mai multe chei. Nu îmi păsa că fac gresit, dar cantatul la pian ma facea fericita. Deodată, uşa sa deschis şi am sărit în sus, speriata de zgomot.
- Ce faci? Spuse Edward furios. Ochii lui erau în flăcări.
- Imi… pare r-rau! Doar ma uitam! Am raspuns ingrozita, insa el mi-o taie rapid:
- Nu imi mai atinge lucrurile! a spus el şi ieşi din cameră.
lacrimi proaspete fugira din ochii mei de-a lungul obrajilor. Ei Nu erau lacrimi de tristete, ci de enervare. Cum indraznea sa vorbeasca cu mine asa? Nu eu am vrut sa ma casatoresc cu el. Dacă el nu e dragut cu mine, atunci nici eu nu voi fi. Nu il voi mai baga in seama.
Mi-am revenit din visarea mea neplacuta, apoi am iesit din camera fara sa ma uit in oglinda, desi stiam ca arat ridicol. Edward va regret ca m-a luat de sotie! Va regret chiar ca m-a cunoscut!
___________________________
Am tradus deja cap 2!
nu imi vine sa cred! parca nu sunt eu:D
sper sa va placa:*:*
Rate & Comment
XOXO from RaMonix:*:*:*
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
heei am ajuns si pe aici ;))
RăspundețiȘtergeremi-a placut capitolul, mi-a placut povestea in sine, ma intreb cum va evolua pana la sfarsit :->
edward este cam idiot :| daca face asa, cum se va descurca in noaptea nuntii? :))
Ce rea e Bella de acum :))
RăspundețiȘtergeresuper ficul si Edward saracul :)) adica na,imi e mila de el,se vede ca nu vroia asta ,si nic Bella [-x :)).
next!!!!!!!! va rog ;;)
kisses :*
cce rea este Bella:|
RăspundețiȘtergereeste superb cap si ficul:X
al naibii edward
RăspundețiȘtergerepot sal bat?
ca asa as vrea:-?
cum poate sa se comporte asa?!
of...saraca bella:|