Capitolul 9

Mi-am intors disperata capul. Se afla acolo. James stătea acolo, rezemat de un copac. Părea oarecum diferit, caracteristicile sale eraut mai detaliate, mai clare. Pielea era palida, era alb ca o fantomă. Şi ochii lui .... erau… rosii. O culoare roşie înfricoşătoare, roşu-închis, de culoarea sângelui. Se uită înspăimântător, terifiant. Eram speriata. Foarte speriata. Ce avea de gând să-mi faca? Ma rugam in gand.
- Ce… cauti…aici ? Am întrebat, cu picioarele tremurand incontrolabil, vocea mea era abia o şoaptă. M-am ascuns in spatele unui copac. James a zambit crud, aratandusi dintii extreme de albi.
Am fost aproape sa imbratisez copacul acum, eram atat de speriata. Picioarele mele s-au incurcat si m-am prabusit pe iarba uda. Respiram scandat si inima imi batea inebunita.
- Bella, Bella, Bella. Ce am să ma fac cu tine? A spus James. Glasul lui suna ca un clopotel.
El nu trebuia sa fie aici. Trebuia să fie în închisoare. El nu trebuia sa fie aici, în pădure. Te rog, ajuta-ma! Spuneam in gand uitandu-ma la cerul intunecat.
Dintr-o data, el era în picioare chiar în faţa mea, fara sa il observ cand s-a miscat. Era inuman. Faţa lui înfricoşătoare ma privea. Am îmbrăţişat copacul, chiar dacă acesta nu va fi capabil să mă protejeze.
- Ar trebui sa fii in inchisoare, am şoptit. Vocea mea tremura. El zîmbi din nou.
- Nu prea mult timp, a spus el, cu vocea lui frumoasa. M-a rugam din rasputeri sa fie acesta doar un vis. M-am rugat sa ma trezesc sis a il vad pe Edward stand langa mine. M-am rugat ca totul sa fie bine. M-am rugat atat de tare. O lacrimă mi-a căzut pe obraz. Ştiam că acesta va fi sfarsitul meu; Edward nu era aici pentru a m-a salva din nou.
Ce trebuie să fac? Ar trebui, cel puţin, sa ma lupt cu el, dar, el ar fi mult mai puternic.
- Lasa-ma… Edward te va gasi… gaura din inima mea a început să se mareasca din nou. Spunându-i numele era ca o agonie, era ca şi cum cineva imi ardea inima. Mai multe lacrimi imi cazura pe obraji.
Deodată, James izbucni în râs. Chiar si rasul era infricosator si am tresărit.
- Ştiu că a murit, Bella. Nu minti! El a spus şi s-a aplecat în faţă.
Se apleca mai aproape de mine, punand man ape copacul din spatele meu.
- De fapt, eu l-am omorât, a spus el zambind sadic.
Am inghetat. Sufletul ma durea extreme de tare si eram foarte furioasa. El l-a ucis pe Edward. El l-a omorât. Nu mai eram speriata. Nu mai simţeam nimic în afară de ura pura.
Am sărit în sus şi am fugit pe partea opusă; mintea mea a ţipat la mine să fug, dar, inima mi-a spus nu. James il omorase pe Edward. James il omorase pe Edward. James il omorase pe Edward. Aceste cuvinte au ars în mintea mea. Am de gând să răzbun moartea lui. Ştiam că este o cauză pierdută; James era de o mie de ori mai puternic decât mine. Eram un om neîndemânatic şi nu a avut nici o idee cum să lupt, dar el a ucis pe Edward al meu. Vreau sa mor. Sa mor incercand sa ma lupt cu ticalosul de James.
Dintr-o data, James, a fost în picioare în faţa mea din nou. Ochii lui de un roşu-închis s-au amuzat. Cum putea sa rada? Dintr-o data, el m-a apucat de încheietura. Im intoarse mana, pocnindu-mi oasele. Imi rupsese mana. Am inceput sa urlu de durere.
- Încercai sa fugi? Intreba el cu un umor bolnav
Am vrut să simta si el durerea. Incercam sa spun ceva, dar durerea imi ardea in corp.
- Tare… Am reuşit să spun. Chiar am putut auzi durerea din vocea mea. Eram sigura ca putea mai mult decat atat. Rânjetul lui nu lipsea.
- Esti curajoasa pentru o fată. Edward a fost curajos sa se casatoreasca cu tine.
Când a spus numele lui Edward, am rabufnit. Am inceput sa ii dau pumni si palme peste fata, dar parea ca e facuta din piatra. Nici nu clipi. Nu se clinti nici un pic. Era ca de marmura.
Ma prinse de par si ma arunca, izbindu-ma de un copac. Am ţipat din nou. El sari langa mine, amuzat.
- Viteaz-o! a comentat el. Imi prinse mana si mi-o rupse din nou. Am urlat tare, zguduind padurea. El a râs cu plăcere.
- Daca nu mi-ati fi facut nimic, nici unul din lucrurile astea nu s-ar fi intamplat. Tu ai fi in casa chiar acum, cu pretiosul tau Edward.
El a sărit de pe picioarele mele rupandumi-le. Plangeam in hohote, tipam. Au fost hohote pentru Edward, au fost hohote pentru mine, au fost pentru Anthony si Elizabeth. Au fost pentru toată lumea.
- Ti-as putea face mai multe, dar nu prea imi stapanesc setea acum. Habar nu aveam ce vorbeste. Se apropie de mine.
Moartea imi suradea. M-ar fi eliberat de orice durere, durere emoţională şi durere fizică. Eram ameţita acum, James se apleca în faţă din nou. Nu ştiam ce făce, dar am vrut să mă omoare acum. Am vrut să mă omoare. Poate că imi va rupe gâtul? Sau poate că-mi va înfige un cuţit în piept sau poate ca ma va sufoca. Nu imi pasa. Vroiam doar sa mor. Am închis ochii…
Ceva ma musca de gat chiar atunci. Am ţipat tare. Acest lucru nu era ca orice alta experienţă pe care o aflasem azi, era mult mai rău. Ma simteam ca sic and cineva imi sugea viata. Ma simteam ca sic and as fi fost aruncata pe foc. Ardeam. Ardeam cu totul. Am tipat si mi-am deschis ochii. James. Ma musca de gat, sugandu-mi sangele. Era vampir? Focul a început să se răspândească şi m-am simţit slabita. Asta este, asta este sfarsitul... Nu mai aveam energie sa tip, totul era tulbure. Dintr-o data, James zbura de pe mine.
Nu am putut deschide ochii chiar acum. Nu aveam nici un pic de energie. Dintr-o data, focul a început să arda mai tare. Era mult mai rau. M-am simţit paralizata, nu ma puteam misca. Ma simteam ca sic and as fi fost arsa de vie. Tipam.
Am simtit un deget rece pe pielea mea. Am stiut ca nu era James. Atingerea era blanda si timida. Vroia sa ma ajute.
- Foc! Foc! Cineva sa ma scoata din foc! Focul! Am ţipat. Persoana isi puse degetele pe gâtul meu.
- O! Ssst ... Va fi bine! a spus o voce tânără, fetişcană.
- Focul! Stinge-l! Am ţipat din nou. Incendiul se inrautatea. Se raspandea mai repede decât am crezut. Imi ajunsese in picioare.
- Totul va fi bine, a spus vocea ciudata.
Fata incerca sa ma ajute. De ce facea asta pentru mine?
- Te rog! Nu face asta. Omoara-ma! Am rugat-o şi apoi a strigat din nou, focul ardea in picioarele mele.
- Proces a început deja! Nu îl poat opri. Eşti Se va schimba. Asta se va intampla in maxim o zi, a spus vocea.
Am stat acolo pentru Dumnezeu ştie cât timp. Poate secunde, minute, ore, zile, saptamani, luni, ani... Am ars acolo, în mijlocul pădurii, cu o fata ciudata. Focul se intetea. Durerea se înrăutăţea. Am vrut să mor şi să fiu libera de aceasta durere. Ocazional, o rugam pe fata să mă omoare. Ori de câte ori a răspuns, vocea ei era blânda şi imi spunea ca nu mai dureaza mult, ca totul va fi bine. Fata a rămas cu mine, ea mă tinea de mână şi imi spunea cuvinte linistitoare. Nu aveam nici o idee despre cine este fata sau de ce a facut asta pentru mine. Eu doar aveam încredere în ea.
Dintr-o data, inima imi batea mai tare. Simteam ca si cand as zbura. Inima imi lua foc, dar incet incepu sa se stinga. Focul se stinse usor in degetele de la picioare, apoimai sus, pana se stinse de tot. Se stinse apoi din brate, din restul corpului si din inima. Apoi brusc, inima mi s-a oprit. Am murit?
- Deschide-ţi ochii, tanar-o! a spus fata ciudata. Am deschis incet ochii…
____________________________________

Ellow!
ce facetzi?:))
Si iata-ma dupa o lunga absenta:)) am revenit cu capitolul 9;))
care e bestial:X:X de cand asteptam sa vina partea asta:X:X
promit sa traduc repede urm cap, desi, am 9 ficuri si 9 continuari:
desi sunt pe felieee:))
phui, va astept comentariile, si cu cat datzi mai multe, cu atat mai repede va veni urm capitol;)
Hugs & Fucking peace>:D<